Troica Speciala a NKVD

Documente din arhivele de la Chisinau, ale Troicii Speciale a NKVD, secrete, aum si online.
http://www.secretarhive.org/category/document-category/documente-inedite/troika-special%C4%83-nkvd

Deportarea 5-6 iulie 1949

La 6 iulie 1949, aproape 11 mii 300 de familii au fost exilate în Siberia şi Kazahstan.

http://www.jurnaltv.md/#katyn-ul-basarabean-117902

Raportul Comisiei pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova (Comisia Cojocaru)

La 14 ianuarie curent, prin Decretul Preşedintelui interimar al Republicii Moldova, a fost formată Comisia pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova.

În urma valorificării istoriografei din perioada comunistă şi postcomunistă, a literaturii istorice apărute în străinătate, precum şi a unui vast volum de  documente de arhivă, multe dintre care au fost accesate în premieră, Comisia a propus o sinteză cuprinzătoare asupra epocii totalitare comuniste cuprinse între anii 1917 / 1924 şi 1991. Această epocă are ca puncte de reper instaurarea dictaturii comuniste în Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (RASSM) din cadrul Ucrainei Sovietice, în stânga Nistrului, transplantul de sistem comunist pe malul drept al Nistrului, în Basarabia, în 1940, odată cu ocuparea militară a acestui teritoriu de către maşina de război a Uniunii Sovietice, reocuparea acestui teritoriu în 1944, restabilirea şi consolidarea regimului totalitar de tip sovietic, anchilozarea şi năruirea acestuia odată cu ieşirea din captivitatea comunistă a popoarelor însetate de libertate şi prăbuşirea URSS în 1991.

Primul an de ocupaţie sovietică a Basarabiei: crime împotriva umanităţii

Viorica Olaru-Cemîrtan,

dr. în istorie

Comunicat stiintific prezentat la Simpozionul Internaţional

70 de ani de la primele deportări din Basarabia şi Nordul Bucovinei,

organizat de

Gabriela Ielenicz Iov, preşedinta Asociaţiei Culturale Pro Basarabia şi Bucovina,

George Galan, presedintele Societatii pentru Cultura si Literatura Romana in Bucovina

Motto:

„Istoria neamului românesc n-a fost decât o lungă, necontenită, halucinantă hemoragie. Ne-am alcătuit într-un uragan şi am crescut între vifore. Popor de frontieră, luptam şi muream pentru toţi”.

Mircea Eliade

Pe parcursul perioadei interbelice, Rusia Sovietică /Uniunea Sovietică/ nu a recunoscut unirea Basarabiei cu România. Uniunea Sovietică şi-a asumat, însuşit şi dezvoltat obiectivele strategice, politice, militare, ideologice ale ţarismului faţă de teritoriile din Sud-Estul Europei şi aştepta momentul oportun pentru realizarea acestui obiectiv trasat cu sute de ani în urmă, pe timpul ţarismului –  reanexarea Basarabiei.

Deportarile din Basarabia, 1940-1941, 1944-1956

Dragi prieteni, vedeti rezumatul tezei mele de doctorat la tema Deportarile din Basarabia, 1940-1941, 1944-1956.
Multumesc lui Dumnezeu pentru putere si aduc un omagiu celor care au suferit!
Aceasta teza este pentru MEMORIE, AMINTIRE si DAINUIRE.

http://www.uaic.ro/uaic/bin/download/Academic/Doctorate_ianuarie_2010/OlaruI.Vioricacs.Olaru-Cemrtan.pdf

Viorica Olaru-Cemîrtan, Dr. în Istorie

ODESSA IN FLACARI este un film foarte pretios – ca scenariu, distributie, mesaj si mai ales valoarea lui a crescut dupa atatia ani – poate fi considerat si o sursa istorica de studiu.

“ Odessa in flacari”, realizat in anul 1942, intr-o coproductie romano-italiana este consemnat in istoria cinematografiei europene si nu numai, o capodopera a genului. Despre el ramasesera doar cateva cronici, unele consemnari, fotografii si afise.
Avand ca subiect drama refugiatilor din Basarabia, in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, ca si a ororilor comise de trupele NKVD filmul a fost interzis dupa ocuparea tarii de catre Uniunea Sovietica, iar protagonistii acestuia aruncati in inchisori. Depus in arhivele cinematografiei, la fondul peliculelor cenzurate, deci total oprite nu numai de a fi difuzate, dar nici vizionate intr-un cadru restrans, multi ani “ Odessa in flacari” a figurat doar in registrul de evidenta al arhivelor, apoi a disparut din scripte. Dupa decembrie 1989, unii cercetatori in istoria filmului au cautat zadarnic sa dea de urma peliculei, investigatiile ducand la concluzia ca ea a fost confiscata de “ consilierii sovietici” din perioada ocupatiei, dupa care a fost scoasa din evidente, de catre Directia presei si tipariturilor, fosta cenzura. S-a mai descoperit ca Securitatea a dat ordin prin care s-a dispus distrugerea unor filme de razboi din perioada 1940-1944, considerate fasciste si “imperialiste”, dusmanoase “oranduirii socialiste”.

Capodopera cineatografica apartine regizorului italian Carmine Gallone, unul dintre cei mai renumiti ai timpurilor sale. Scenariul este semnat de dramaturgul Nicolae Kiritescu. “Odessa in flacari” urma traditia inaugurata de primul mare film romanesc din 1912, care omagia victoria trupelor romane in Razboiul de Independenta din 1877.
“Odessa in flacari” este o pagina vibranta de istorie, aratand lumii, in 1942, la Festivalul de la Venetia – unde de altfel a castigat Marele Premiu – ce inseamna ocupatia bolsevica si teroarea stalinista. Timp de mai bine de o jumatate de secol, despre acest film nu s-a pomenit nimic. Nici nu putea fi vorba sa se dea in vileag drama Basarabiei si a Bucovinei de Nord, atata vreme cat la Bucuresti se afla la putere un regim obedient Kremlinului.

Accesează

http://telecinemateca.com/odessa-in-flacari-filme-romanesti/

Viorica Olaru-Cemîrtan, dr. în istorie

Departamentul Istorie, Departamentul Mass-Media: In memoriam victimelor staliniste

Experimentul comunist care s-a făcut cu oamenii din Europa de Est, şi în special cu cei care au avut fericirea de a gusta din „raiul sovietic”, a lăsat mari traume nu doar la nivel politic, naţional, economic, socio-uman, dar şi genetic. S-au făcut nişte mutaţii foarte serioase la nivelul mentalităţii colective, deoarece mecanismele de implantare a socialismului acţionau asupra inconştientului şi subconştientului uman mai mult chiar decât asupra conştiinţei, pentru că erau bazate pe frică, teroare, represalii şi asasinate.
Iată de ce societatea civilă din Republica Moldova se confruntă astăzi cu fenomene sociale bizare – frica de exprimare a opiniei sau chiar lipsa unei opinii faţă de careva procese şi evenimente, neparticiparea la scrutinele electorale, neexercitarea drepturilor cetăţeneşti, lipsa solidarităţii civile etc.
La 6 iulie 2009, la Chisinau, a avut loc comemorarea victimelor represiunilor staliniste.

Va propunem un rezumat al acestui eveniment.

Departamentul Istorie şi Psihologie

Primul val de deportare masivă de populaţie din RSSM, 12-13 iunie 1941

Arestările şi represaliile staliniste, declanşate imediat după ocuparea Basarabiei la 28 iunie 1940, nu puteau „curăţi” societatea de „elementele ostile” şi crea, într-un termen scurt, baza socială a noului regim sovietic. Pentru conducerea de la Kremlin era evidentă necesitatea unei deportări masive de populaţie din Basarabia – metodă pe care Stalin a folosit-o de mai multe ori în diferite regiuni ale URSS şi a cărei „eficienţă” era de necontestat.

Organizarea deportării. De organizarea deportării s-a ocupat Biroul politic al CC al PC (b.) al URSS, iar structurile NKGB-iste au fost baza logistică a mecanismului deportării.În mai 1941, S. A. Goglidze a fost numit împuternicit al partidului şi guvernului sovietic în Moldova, sarcina de bază a căruia urma să fie deportarea masivă de populaţie. Peste o săptămână, Goglidze îl informa pe Stalin că „în Moldova fostele partide Naţional-Ţărănist şi Naţional-Liberal manifestă un evident activism politic şi încearcă să organizeze activitate ilegală”, iar ca soluţie era propusă deportarea în masă a elementelor periculoase „în vederea menţinerii securităţii şi a ordinii publice”.

La acest raport, Beria a reacţionat prompt şi a trimis tuturor conducătorilor direcţiilor NKVD din Siberia şi Kazahstan telegrame strict secrete prin care îi prevenea să se pregătească pentru primirea deportaţilor din regiunile de vest ale URSS. În câteva zile, a fost elaborat „planul de măsuri pentru repartizarea şi aranjarea la muncă a contingentelor speciale deportate din Ţările Baltice şi RSSM”.